Segmentul de varsta de 65 de ani şi peste va reprezenta, in 2060, mai mult de 29,3% din populatia UE (fata de 16% in 2010), potrivit estimarilor internationale.
In acelasi timp, populatia in varsta de munca a Uniunii Europene va scadea cu 14,2%, iar sustenabilitatea sistemelor de pensii, de sanatate si de ingrijire poate fi compromisa pe termen lung, deoarece populatia activa va scadea si nu va fi in masura sa indeplineasca nevoile numarului tot mai mare de varstnici.
In aceste conditii, conceptul de imbatranire active joaca un rol esential. Expresia de “imbatranire activa” a fost adoptata de Organizatia Natiunilor Unite la sfarşitul anilor 90, avand la baza recunoaşterea drepturilor vartsnicilor si valorizarea egalitatii de sanse, iar provocarea consta in a folosi la maxim potentialul socio-profesional al varstnicilor.
Mai mult, conceptul de imbatranire activa presupune inaintarea in varsta in conditii optime de sanatate, incurajand varstnicii sa ramana cat mai mult posibil actorii propriei vieti, sa se implice in activitati civice si sa participe economic in masura posibilitatilor.
Populatia Uniunii Europene si implicit a Romaniei se afla intr-un proces suficient de pronuntat de imbatranire, ca urmare a natalitatii scazute, imbatranirii generatiei ”baby-boom” si cresterii sperantei de viata.
Imbatranirea activa reprezinta o componenta esentiala a strategiei Europa 2020, a carei reusita depinde in mare masura de crearea posibilitatii unei contributii depline a varstnicilor in cadrul si in afara pietei muncii. Persoanelor in varsta trebuie sa li se permita sa ramana active ca angajati, consumatori, ingrijitori, voluntari si cetateni. (A.D.).